“Îmi e frică de stele, stele căzătoare”
Acesta este un vers din piesa “Ce vrem să fim” (https://youtu.be/4mbnk6ZWzMI). Multă lume m-a întrebat ce vrea să exprime acest vers.
Când eram mică, toată lumea îmi spunea că să vezi o stea căzătoare este un lucru magic, un prilej de a-mi pune o dorință și, totodată, de a-mi pune toată speranța în drumul și destinația acelei stele. Deși îmi era descris totul atât de frumos, eu nu eram impresionată. Până și în filme întâlneam o astfel de scenă și tot ceea ce vedeam era o persoană ce-și exprimă dorința, iar steaua fuge cu acea dorință și se face nevăzută. De curând, mi s-a întâmplat și mie…
Am dat de o stea cu o strălucire aparte, o privire blândă, un zâmbet copilăresc și o intenție profundă de a-mi afla dorințele. La început am fost sceptică și m-am prefăcut că lumina ei nu-mi înseninează ziua, dar nu era așa… Ușor, ușor m-a făcut să mă apropii și am ajuns atât de aproape încât i-am simțit mirosul, o aromă lemnoasă și discretă. Începusem să îmi doresc să simt mai des acel miros, dar ca să-l simt trebuia să-mi asum riscurile apropierii. Totuși, nu voiam să îmi dezvălui dorința, lucru pe care steaua mea l-a simțit. Nu voia să mă tragă de limbă, însă intenționa să îmi ofere căldura necesară pentru a mă deschide. Știam asta. Conștientizam asta. Nu îmi mai era frică. Așa că m-am lăsat purtată de steaua mea, în brațele ei calde, simțindu-i respirația regulată. A venit noaptea, iar steaua se simțea în largul ei… cădea asupra mea, iar eu sub lumina aceea fermecătoare i-am dezvăluit ceea ce îmi doresc: “îmi doresc să nu am încredere degeaba!” Steaua mea a zis că nu e degeaba și s-a apropiat atât de tare încât lumina ei m-a orbit…
M-am trezit dimineața următoare, dar nu mai era… Steaua fugise cu tot cu dorința mea, lăsând cerul gol. Fusese într-adevăr o stea căzătoare.
De atunci, au mai fost nopți când steaua mi-a apărut în cale, dar nu mi-a dat încrederea înapoi niciodată.
De aceea, dorințele nu se spun cu voce tare
Pentru cel pe care l-am lăsat să-mi pătrundă în suflet
DEEAELENA 